EnergieRespiratia-deblocarea energiei interioare

TuCuTine.ro

Respiratia-deblocarea energiei interioare

Cât de importante sunt pentru mine meditaţiile active Osho… Şi ce uşor uit de ele şi-mi găsesc orice altceva mai bun de făcut.

Acest articol este probabil primul dintr-o serie de articole despre diferite aspecte ale meditaţiilor si proceselor Osho pe care simt să le împărtăşesc.

respiraţia intensă, puternică, profundă,conştientă.

E prezentă în o parte din meditaţiile Osho (DinamicaChakra BreathingChakra Loops,Gourishankar, Respiraţie Oceanică, Rebirthing, Yin&Yang) şi pentru mine deschide o poartă către un rezervor imens de energie din interior, pe care nu îl pot accesa cu uşurinţă încă în starea mea normală de conştiinţă.

Cu ajutorul ei experimentez o stare de putere şi energie interioară incomparabilă cu ceea ce sunt în mod obişnuit, mă face să-mi dau seama cam la ce distanţă faţă de potenţialul meu îmi trăiesc viaţa cotidiană… dar nu-i nimic, pas cu pas ajung acolo.

Starea asta n-am experimentat-o de la începutul experienţei cu respiraţia conştientă, a trebuit să trec prin blocajeexperienţe, eliberări emoţionale şi să sparg câteva ziduri ce mă ţineau îngheţat într-o respiraţie superficială, de supravieţuire minimală, si probabil nu am terminat cu totul curăţarea interioară.

Iată credinţa inconştientă ce paraliza respiraţia mea:

Dacă nu îmi trăiesc natura şi energia adevărată, dacă stau cuminte în banca mea şi nu deranjez pe nimeni, o să fiu lăsat în pace şi o să supravieţuiesc.

E o credinţă ce vine din primii ani de viaţă, de când majoritatea dintre noi am învăţat ca e bine să fim cuminţi, să stăm în banca noastră, să ne ascultăm părinţii, reprimându-ne tumultuoasa energia naturală a copiilor. Am perceput, într-un moment în care eram neajutoraţi,  ca un pericol pentru fiinţa noastră a fi VIU, pentru că îi supăram pe cei de care depindea viaţa noastră. Şi astfel am ales să ne sinucidem ca să putem trăi, să fim doar momâi neanimate, ce în loc de o văpaie interioară au doar urme de fum de la nişte cărbuni aproape stinşi, peste care nu mai suflă nimeni.

Atitudinea pe care o avem faţă de respiraţie este atitudinea pe care o avem faţă de viaţă.

Vrem să trăim? Avem curajul să simţim? Atunci să ne uităm la cât de adânc respirăm, la cât de repede ne blocăm respiraţia când apare un şoc emoţional cât de mic.

În momentul în care încep să respir profund, în care simt cum energia se duce adânc până în vintre, întregul corp prinde viaţă, încep să mă deschid, mintea se dă la o parte pentru că nu poate controla atâta energie, şi ceea ce rămâne este prezenţă, energie.

Bineînţeles că nu e foarte uşor să ajungi aici, mintea se luptă să nu cedeze controlul, doar de aia e pusă acolo :). Deci la început a fost nevoie de un efort conştient de a merge împotriva apelurilor disperate ale minţii să mă opresc, căci e prea epuizant, e fără rost, mi se face rău… Acum mi se pare amuzant să realizez cât de convingătoare pot fi condiţionările astea… Nimic altceva decât ziduri create de mine împotriva mea. Ca să fiu protejat de mine. Poate a trecut timpul lor, totuşi.

Acum respiraţia profundă nu mai este o luptă, este o bucurie :).

Este posibil să se întâmple şi descărcări emoţionale, să re-apară traume uitate şi adânc scufundate în subconştient… dar orice apare este exact ce e nevoie în clipa asta pentru a se vindeca, pentru a se manifesta şi integra.

Recent am descoperit un nou blocaj emoţional ce îmi apare în timpul respiraţiei conştiente din meditaţia Gourishankar, care este un pic diferită de celelalte procese, deci am de descoperit noi lucruri la mine :).

Pentru mine a fost şi rămâne important să lucrez cu respiraţia în mod constant, cu perseverenţă şi răbdare, şi niciodată nu am regretat vreo meditaţie/sesiune de respirat… deşi de multe ori mintea găseşte scuze pentru a face altceva mai “interesant”. Da, workshop-urile au fost momente de break-through, dar practica zilnică sau regulată, în care corpul, fiinţa se re-obisnuieşte cu o stare de libertate şi de energie extinsă este pentru mine o necesitate pentru a putea susţine o schimbare de profunzime.

Sunt recunoscător lui Osho si celorlalţi care au creat tehnicile de meditaţie cu respiraţie, sunt recunoscător terapeuţilor la care am găsit îndrumare, suport şi o inimă deschisă (thank you BodhiRay, Spersa, Radha, Devapath, etc.) şi prietenilor alături de care am experimentat aceste procese…

Vom include tot timpul în programul OSHO Joy aceste meditaţii şi vom oferi suport evenimentelor care ajută oamenii să respire şi astfel să fie Vii.

Namaste!

Post a comment

nineteen − fourteen =

Have a question?